Ai deschis vreodată telefonul și în loc de „bună dimineața” ai primit fotografia unui penis de la o persoană absolut necunoscută? Poate iubitul (iubita) ți-a cerut o imagine mai intimă? Ai primit vreodată invitații la sex, pe rețelele sociale, de la străini (străine)? Sau poate tu ai fost cel sau cea care a inițiat această discuție? Dacă da, atunci cel mai probabil cunoști deja ce e sextingul. Am vorbit cu psihologa Victoria Gribineț, despre latura mai puțin plăcută a sextingului, ce consecințe poate avea, unde putem apela când avem nevoie de ajutor, de ce tinerii (tinerele) trimit conținut sexual explicit, cât de „nouă” este noțiunea de sexting și de ce adolescenții (adolescentele) sunt mai vulnerabili (vulnerabile) pe internet.
Sextingul înglobează mesajele text, fotografiile și videourile cu caracter sexual, care sunt expediate la solicitarea cuiva sau din propria inițiativă.
„Fenomenul sexingului, este unul destul de vechi, chiar de sute de ani, doar că anterior era sub alte forme (ex. scrisori de dragoste). Prima dată în dicționar, definitia de sexting a apărut la începutul anilor 2000. Atunci, fenomenul se referea doar la expedierea acestor mesaje cu caracter sexual, între adulți. Odată ce copiii (adolescenții și adolescentele) au devenit mai activi (active) în mediul online, observăm că acest fenomen se răsfrânge nu atât la expedierea mesajelor cu conținut sexual de către adulți, dar și între adolescenți și adolescente.”
Psihologa ne spune că potrivit statisticilor, aproximativ 60 % dintre adolescenți și adolescente din Moldova consideră o normalitate expedierea fotografiilor intime unei persoane cu care sunt în relație. „Dacă ai o relație de încredere cu această persoană, și mai ales dacă nu este posibilitatea de comunicare în realitate cu această persoană, fie că este o relație stabilită în mediul online, fie că persoana se află peste hotare, sextingul devine o realitate. Acest procent de 60, reiese din discuțiile pe care le avem cu adolescenții și adolescentele. Ei consideră că sextingul e ok pentru a menține o relație, pentru a crea o intimitate între cei doi, chiar dacă este pe internet.”
În pandemie, adresările adolescenților și adolescentelor au crescut de 4-5 ori
Specialista menționează că adolescenții și adolescentele de 14-16 ani sunt mai vulnerabili (vulnerabile) la sexting, deoarece la această vârstă emoțiile sunt foarte intense, și anume la această vârstă, de obicei, acțiunile pe care le face adolescentul sunt ghidate de simțiri. „Ca să înțelegem, sextingul este o modalitatea de a se apropia de partener(ă), pentru că noi știm că în mediul online este foarte greu să creezi această intimitate, pentru că nu este contactul vizual, persoanele nu se văd, iar expedierea acestor imagini devine o oportunitate de a stabili această intimitate în relația pe care o au.”
În perioada pandemiei, numărul de adresări pe portalul singuronline.md a crescut de patru-cinci ori. „Ceea ce ține de adolescenții și adolescentele care ne scriu că li s-a cerut o fotografie intimă, aceste adresări au crescut practic de cinci ori. Dacă e să să vorbim despre adresările, care ne zic de consecințele sextingului, acestea au crescut cam de patru ori. În situația pandemică practic toate activitățile adolescenților și adolescentelor au trecut în mediul online: studiile, întâlnirile cu prietenii, inclusiv relațiile de dragoste.”
Etapele sextingului
Psihologa menționează mai multe etape legate de sexting. Prima ar fi etapa ar fi cea a „gândirii”, când tinerii și tinerele încă nu au expediat încă conținutul întrebările sunt de ordinul „ce să fac? să expediez sau să nu expediez? mi se cer aceste fotografii, dar eu nu sunt ok cu expedierea lor, ce fac?”.
„Întrebările lor în mare parte sunt legate de starea emoțională pe care o au, disconfort: «ca să păstrez relația ar trebui să expediez aceste fotografii, dar eu nu sunt ok cu asta, cum să îi spun partenerului (partenerei) că nu sunt ok, astfel încât să nu aibă relația noastră de suferit?». Consecințele în urma expedierii fotografiilor intime sunt destul de variate. Unul dintre cele mai mari riscuri este că fotografiile pot fi făcute publice. Uneori, acest lucru nu este făcut intenționat, uneori fotografiile ajung în spațiul public întâmplător, alteori se întâmplă ca ele să fie publicate intenționat, ca metodă de pedepsire a partenerului (partenerei), care a vrut să pună punct relației. Alt risc este rămânerea în relația în care adolescentul (adolescenta) nu vrea să fie.”
De asemenea, tinerii și tinerele pot fi expuși (expuse) șantajului, prin care persoana să le solicite mai multe fotografii cu conținut sexual, de fiecare dată mai explicite. Această stare de stres și presiune continuă duce la daune emoționale profunde. „Au fost și situații când adolescenții (adolescentele) au fost șantajați (șantajate) pentru a primi bani sau a se vedea în realitate, pentru a întreține relații sexuale. Consecințele pot fi diverse, dar indiferent de ce caracter au, ele sunt foarte grave și lasă o amprentă serioasă asupra stării emoționale. Cel mai grav e anume acea stare de deznădejde pe care o trăiește tânărul (tânăra).”
„O relație sănătoasă presupune respect”
Una dintre cele mai mari frici ține de faptul că dacă imaginile nu vor fi trimise, relația se va termina. Specialiștii de la singuronline.md ne spun că în situațiile în care adolescenții (adolescentele) sunt disperați (disperate), trebuie să li se amintească că o persoană care într-adevăr iubește, îi dorește celuilalt numai binele și nu îi va cere să facă lucruri cu care nu s-ar simți comod. O relație sănătoasă presupune respectul față de partener(ă), respectul față de dorințele și alegerile acestuia. „Este foarte important ca adolescenții să se gândească la această relație, dacă ei sunt ok să rămână într-o relație în care i se cere să facă lucruri pe care nu și le dorește.”
Mediul online este un loc public
Mediul online nu este un loc privat, nu este acasă la tine, este un loc public. În orice moment acțiunile tale pot deveni publice, este un risc despre care ar trebui să cunoască atât tinerii (tinerele) cât și adulții.
„Deși majoritatea adolescenților conștientizează că mediul online este foarte imprevizibil, continuă să trimită fotografii sau alte tipuri de conținut sexual partenerilor lor, pentru că o văd ca pe o metodă de demonstrare a încrederii. Alteori, aceste imagini, ne spune psihologa, sunt utilizate drept modalitate de a atrage atenția, ca o metodă de flirt. Prin fotografii, adolescenții oferă partenerilor săi un vot de încredere. Lucrurile evoluează diferit la adulți, la ei, pentru a primi acest «vot de încredere» este nevoie de câțiva ani, pe când pentru adolescenți (adolescente) sunt suficiente o lună sau două.”
Medierea discuției dintre copil și părinte
Adolescenții (adolescentele) care au suferit din cauza sextingului sunt sfătuiți să găsească o persoană de încredere cu care să discute.
„În astfel de situație, adolescentul (adolescenta) se simte pierdut(ă), nu vede soluție. Sfatul ar fi să apeleze la o persoană de încredere, cu care ar putea vorbi despre lucrurile care îl (o) neliniștesc. Dacă nu există această persoană de încredere, atunci adolescentul (adolescenta) poate apela la singuronline.md, un portal despre siguranța în mediul online, unde poate să vorbească în timp real cu un consultant (o consultantă) despre fricile, temerile. Discuția este anonimă și confidențială. În anumite situații, dacă copilul este șantajat, cu acordul adolescentului (adolescentei), se colectează date personale, se inițiază procesul penal, copilul este susținut de către un psiholog și avocat, pe întreaga durată a procesului.”
Una dintre cele mai mari frici ale adolescentului este ca părinții să nu afle. Atunci când adolescenții (adolescentele) apelează la platforma online, din moment ce situația e complicată și este necesară inițierea unui dosar, părinții totuși sunt înștiințați, dar tinerii (tinerele) primesc suport, iar specialiștii (specialistele) platformei sunt cei care mediază discuția dintre copil și părinte.
Dacă nu ați reușit să ascultați podcast-ul despre orgasme, găsiți AICI linkul.
Sursă foto: depositphotos.com.
