În cadrul Studiului Generații și Gen 2021 a fost analizată utilizarea contracepției de către toate femeile de vârstă reproductivă (15-49 de ani), de către femeile căsătorite sau aflate în concubinaj și de către femeile necăsătorite, pentru a identifica similaritățile și diferențele existente între aceste grupe. Utilizarea contracepției a fost evaluată în funcție de mai multe caracteristici socio-demografice, cum ar fi regiunea, mediul de reședință, nivelul de studii, statutul ocupațional, statutul de bunăstare etc., scrie diez.md.
Utilizarea metodelor de contracepție de către femeile de 15-49 de ani, căsătorite sau aflate în concubinaj
Mai mult de jumătate dintre femeile din grupa de vârstă 15-49 de ani, căsătorite sau aflate în concubinaj (55,1 %), utilizează anumite metode de contracepție. Metodele moderne (42,4 %) sunt utilizate mai frecvent decât cele tradiționale (12,7 %).
Femeile căsătorite sau aflate în coabitare din centrul țării utilizează mai frecvent metode de contracepție (57,1 %), mai ales cele din Chișinău (62,6 %), în mod special metodele moderne. În nordul țării se utilizează mai frecvent DIU (dispozitiv intrauterin) (12,6%) și pilula (6,5 %). Cu referire la utilizarea metodelor tradiționale, observăm o situație inversă, și anume: 17,1 % femei din sudul țării folosesc aceste metode, îndeosebi pe cea a actului sexual întrerupt (15,9 %).
Femeile de la oraș utilizează mai frecvent metodele moderne de contracepție (59,9%) decât cele din localitățile rurale (52,13 %), alegând să folosească mai ales prezervativele masculine (25,8 %) și pilulele (5,9 %).
Dispozitivul intrauterin se bucură de popularitate în egală măsură printre femeile căsătorite sau aflate în concubinaj (9,7 %), atât din mediul urban, cât și rural. Actul sexual întrerupt rămâne a fi o metodă tradițională aleasă de 11 % femei din ambele medii.
Există o interdependență între nivelul de studii și utilizarea contracepției și anume: pe măsura creșterii nivelului de studii al femeilor, crește gradual și ponderea contracepției, atingând valoarea maximă la femeile cu studii superioare (64,3 %). Prezervativul masculin (29,2 %), DIU (11,5 %) și pilula (7,2 %) sunt mai frecvent utilizate de către femeile cu studii superioare, iar actul sexual întrerupt de către femeile cu studii gimnaziale (14,1 %).
Statutul ocupațional joacă un rol decisiv în utilizarea contracepției. Această realitate este confirmată de faptul că rata cea mai înaltă de prevalență a contracepției se constată printre femeile salariate (58 %) comparativ cu femeile șomere (48,2 %). Femeile salariate mai frecvent aleg o metodă modernă de contracepție (45,3 %) spre deosebire de cele șomere (37 %).
Utilizarea contracepției de către femeile necăsătorite de 15-49 de ani
Ponderea contracepției printre femeile necăsătorite (36 %) este mai mică comparativ cu femeile căsătorite sau aflate în concubinaj (55,1 %). În funcție de vârsta femeilor, constatăm că cea mai înaltă rată a contracepției (51,4 %) se atestă printre femeile cu vârsta între 30-34 de ani, fiind urmate de cele din grupele 35-39 de ani (44,8 %) și 20-24 de ani (40,1 %). Odată cu înaintarea în vârstă, se observă o diminuare a ratei de utilizare a contracepției, atingând 31,2% la femeile de 45-49 de ani.
Metodele moderne de contracepție sunt utilizate mai frecvent în grupa de vârstă 30-34 de ani (51 %), iar cele tradiționale, mai frecvent, de către femeile de 35-39 de ani (12,7 %). Prezervativul masculin este mai frecvent utilizat în grupa de vârstă 20-24 de ani (22,4 %), DIU – de femeile de 35-39 de ani (8,2 %) și pilula (6,3 %) – femeile necăsătorite de 30-34 de ani.
La femeile necăsătorite se constată o situație similară cu femeile căsătorite sau aflate în concubinaj în ceea ce privește statutul ocupațional. La femeile salariate, rata de utilizarea a contracepției are cel mai înalt nivel, constituind 43 %. Totodată, femeile salariate utilizează mai frecvent metodele moderne (35,5 %) comparativ cu alte categorii, de exemplu, femeile șomere (23,9 %). Metodele tradiționale sunt utilizate mai frecvent de către femeile șomere (9,3%).
Analizând utilizarea contracepției în funcție de regiune și mediul de trai, constatăm că femeile necăsătorite din nordul țării (25,5 %), din mediul rural (33,2 %), înregistrează o rată mai mică de utilizare a contracepției, totodată este de menționat că femeile din Chișinău utilizează mult mai frecvent metodele moderne (41 %) comparativ cu femeile din alte regiuni (19,5 %-29,9 %).
La femeile necăsătorite nu există o relație direct proporțională între nivelul de studii și rata utilizării contracepției, totodată este de remarcat că cele cu studii post-secundare vocaționale (44,5 %) și superioare (42,9 %) utilizează mai frecvent metode de contracepție în comparație cu cele care au studii secundare generale (33,3 %). Aceeași legitate este valabilă și pentru utilizarea metodelor moderne de contracepție. Mai frecvent folosesc prezervativul (26,8 %) și pilula femeile necăsătorite cu studii superioare (7,6 %), iar în rândul femeilor cu studii gimnaziale prevalează actul sexual întrerupt (8,5 %).
În acest context, structura utilizării contraceptivelor în rândul femeilor căsătorite sau aflate în concubinaj din Republica Moldova arată în felul următor.
