Când pentru prima dată am auzit de HPV eram încă adolescentă. Nu vorbeam mult despre educația sexuală, dar în grupul de prietene discutam despre problemele pe care le aveam. Respectiv, așa am ajuns să știu despre existența virusului, nu și faptul că există mai multe forme, unele care pot duce inclusiv la cancer.
În vara anului trecut, la nivel național s-a desfășurat campania de vaccinare împotriva infecției cu Papilomavirusul uman (PVU). Prin urmare, pentru că intru în categoria de vârstă 9-26 de ani, am primit un sunet de la sora medicală de la centrul medicilor de familie de sector, care m-a informat despre procesul de vaccinare. Nu m-am grăbit să îi dau un răspuns, am cercetat inițial, pentru că, sinceră să fiu, eram zero la capitolul vaccinare împotriva HPV.
În aceeași perioadă, o colegă de birou a anunțat cu mândrie că urmează să se vaccineze: „Am aflat despre vaccin de la o prietenă care postase că-l făcuse la Chișinău, odată cu vaccinul anti COVID-19. Pentru că suntem de o vârstă, am decis să aflu mai multe detalii de la medica mea de familie despre cum aș putea să-l fac și dacă mai sunt eligibilă, având 26 de ani împliniți pe atunci. Medica de familie mi-a confirmat că sunt eligibilă, doar că va trebui să fac trei doze, având această vârstă, fiecare la anumite intervale de timp. Ce a urmat a fost simplu, am mers la policlinică și am făcut vaccinul”, spune Alina Gîrneț.
Ce am aflat eu despre HPV
Infecția de papilomavirus uman (HPV) este responsabilă de circa 90 % dintre cazurile de cancer cervical (cancer la col uterin). Infecția se poate transmite pe cale sexuală, fie că e vorba despre sex anal, oral sau vaginal, și prin contactul piele la piele, potrivit UNFPA Moldova. Totuși, deși HPV e responsabil de aproape 100 % dintre cazurile de cancer cervical, nu toate persoanele care au virusul vor dezvolta cancer. În funcție de tipul virusului, în majoritatea cazurilor, organismul de sine stătător elimină, în aproximativ doi ani, infecția din organism. Prin urmare, aceasta nu ajunge să provoace daune.
Putem determina două tipuri de HPV, în funcție de riscul de post infecție. Este vorba despre genotipul cu grad ridicat de risc și cel cu grad scăzut de risc. Primul genotip se dezvoltă în urma contactării tipurilor 16 și 18 (acestea sunt responsabile pentru aproximativ 70 % dintre cazurile de cancer de col uterin la nivel global) și tipurilor 31 și 45 (acestea sunt responsabile pentru 10 % dintre cauze). Genotipul cu grad scăzut de risc poate provoca condilomatoza genitală.
Medicii atenționează că femeile care au un sistem imunitar normal, boala se poate dezvolta în 15-20 de ani, pe când la femeile cu un sistem imunitar scăzut, boala se poate dezvolta mai rapid, în 5-10 ani.
Totodată, nu doar femeile se pot infecta de PVU și nu doar la ele se pot dezvolta boli adiționale. Bărbații activi sexual, de asemenea sunt în zona de risc. Prin urmare, medicii recomandă inclusiv vaccinarea tinerilor până la 21 de ani.
Cum monitorizăm starea sănătății
Monitorizarea sănătății și depistarea precoce a maladiilor poate fi efectuată prin asocierea a două metode de screening: examenul Babes-Papanicolau si HPV cu genotipare HPV 16 si HPV 18. Testul Papanicolau are drept scop identificarea modificărilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infecția persistentă cu HPV.
„Un test Papanicolau poate fi făcut în timpul unui examen ginecologic și este recomandat să fie realizat în fiecare an, începând cu vârsta de 21 de ani, sau o data la trei ani, după începerea vieții sexuale. Până la împlinirea a 30 de ani, testul Papanicolau poate fi făcut fără testul HPV. După aceasta vârstă, sunt recomandate ambele teste, la fiecare trei-cinci ani, sau doar PAP, la fiecare trei ani”, scrie profesorul universitar, doctorul Petre Cornel Bratila.
În luna ianuarie, am primit cea de-a treia doză de vaccin
În luna ianuarie, s-a făcut jumătate de an de la administrarea primei doze, prin urmare, am venit din nou la centrul medicilor de familie pentru a-mi administra cea din urmă doză. Pentru persoanele care au vârsta între 9-14 ani, indiferent de gen, este necesară administrarea a două doze de vaccin, în intervalul minim de 6 luni (0 și 6 luni), iar persoanele cu vârsta cuprinsă între 15-26 de ani beneficiază de trei doze, în intervalul de 0,1-2 și 6 luni.
Specialiștii menționează că PVU este cea mai răspândită infecție virală a tractului reproductiv, cauzând o serie de afecțiuni atât la femei, cât și la bărbați, inclusiv leziuni pre-canceroase cu potențial de progresare până la cancer. Deși ne pare că suntem imuni sau că oricine se poate îmbolnăvi numai nu noi, statisticile furnizate de Ministerul Sănătății a Republicii Moldova specifică faptul că circa 80 % dintre persoane la un anumit moment pe parcursul vieţii se infectează cu unul sau mai multe tipuri de PVU.
Ne vaccinăm sau nu?
La acest capitol, decizia aparține fiecărei persoane. Cert este că sunt o serie de contraindicații care trebuiesc respectate și, de obicei, un minim de reacții adverse. În cazul meu a fost doar o durere de mușchi care după 15-30 de minute a trecut în cazul primelor două doză, și timp de aproximativ o zi, în cazul celei de-a treia doze. Alegerea pe care am făcut-o se datorează statisticilor prezentate mai sus, analizelor pe care le-am citit și recomandărilor specialiștilor.
HPV în Moldova
Ministerul Sănătății susține că a analizat rezultatele introducerii acestui vaccin în Calendarul imunizărilor, iar rezultatele par să fie încurajatoare: în cazul înregistrării unei acoperiri de 80 %, vor fi economisite cheltuieli anuale de tratament în sumă de 264 000 de dolari, salvând 2 158 vieți/an.
„Cancerul de col uterin ocupă locul trei printre cancerele la femei în țara noastră și locul întâi printre cancerele femeilor cu vârsta de 15-44 de ani. Peste 90 % din cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de tipurile oncogene a Papilomavirusului uman (HPV). În anul 2006 au fost licențiate două vaccinuri care previn sigur infectarea cu Papilomavirusul uman cu o eficiență de 90-97 % față de cinci tipuri oncogene dominante ale acestui virus. La finele anului 2018 vaccinurile date au fost implementate în 86 țări ale lumii, 37 din 53 state din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății”, se menționează în Nota Informativă a proiectului de hotărâre.
Vaccinarea contra infecției cu HPV a demarat pe 7 decembrie 2017 pentru fetele cu vârsta de 10 ani, iar din luna mai 2018, vaccinările au fost inițiate fetelor născute în anul 2008. Din cele 30 mii fete care corespundeau grupelor de vârstă au fost vaccinate cu prima doză 78 %, iar cu două doze – 64,2 %.
Vaccinul HPV a fost introdus ca și opțional în calendarul imunizărilor pe 7 decembrie 2017. Acesta protejează femeile împotriva tipurilor 6, 11, 16 și 18 ale virusului. Sunt cele mai agresive tipuri ale virusului.
Din 2019, vaccinul a devenit obligatoriu, pentru fetițele care au împlinit 10 ani, în Republica Moldova.
